Scrisoare din viitor către Minulescu

În orașul care plânge
De trei ori pe săptămână.
Un bătrân și o bătrână
Două vise demodate merg,
Ținându-se de mână.

Și-n orașul care doarme
De atâția ani și-o lună 
N-am mai alungat iubirea
Am lăsat-o să rămână
Azi, și poate înc-o lună

În orașul ăsta singur
Tranzitat de-atatea vise
Am aflat că fericirea
Sub umbrelă se pitise
Să n-o ude ploaia asta
De trei ori pe saptămână
Fiindcă avea ea ceva treabă
C-un bătrân și o bătrână.