Toamna mea cu oameni calzi

Toamna mea cu oameni calzi
Si cu zile racoroase
Te astept si ieri si azi
Te astept pan’ pe la sase.

Te astept si n-ai sa vii
Te cunosc de-atata vreme
Tu, cu bucle aramii
Si privirile boeme.

Ai sa-ntarzii tu nitel
Ca o marchiza cocheta
Dar si cand apari pe cer
Adiind din silueta
Ori plangand vreo saptamana
Vreun cioban de pe la stana
(fiindca de’aia le numesti
ploi de toamna, ciobanesti)
O sa fie zarva-n zori
Prin livezi si pe la scoli.

Si uimita peste poate
De atata voluptate
O sa cada frunza toata
De te vede suparata

Toamna mea cu ochi caprui
Sa nu mai spui nimanui
De iubirea mea secreta
pentru a ta silueta
ce se unduie alene
pe la domnite prin gene;
De dragul ce-l prinsei eu
de-ai tai oameni calzi mereu;
De dragostea mea curata
pentru pleata-ti colorata
si lumina aurie
si zmeul cel din hartie.